Recenzii și Cărți .PDF

Steaua fără nume

de Mihail Sebastian

Într-un orășel șters, de provincie, Profesorul Miroiu își împarte viața între cărți și stele. In așteptarea unei rarități editoriale care vine cu trenul, traiectoria terestră i se ciocnește, în fapt de seară cu cea a Monei, tânără vânătoare de inimi, fără bilet, dar cu mare dor de explorare. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste care, aidoma unei explozii cosmice, scutură din temelii universul micii urbe.

Mihail Sebastian, (pseudonimul lui Iosif Hechter), s-a născut pe 18 octombrie 1907 la Brăila. Studiază dreptul și filozofia la București. Din 1927 demarează colaborarea cu ziarul Cuvântul, iar din 1932 cu revistele Romania literara si Azi. Membru al Asociației Criterion înființate la București unde ii are colegi pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu si Constantin Noica.Debutează în literatură cu volumul “Fragmente dintr-un carnet găsit” . A publicat romanele: “De două mii de ani” (1934), “Orașul cu salcâmi” (1935), “Accidentul” (1940). Între 1935 și 1944, ține un jurnal intim, publicat postum abia in 1996. Ca dramaturg, publică prima piesă de teatru “Jocul de-a vacanța” în 1939. I se interzice să mai practice jurnalismul și i se retrage licența de avocat pledant, conform legislației antisemite din România începutului anilor ’40.Sub pseudonimul Victor Mincu publică piesa de teatru “Steaua fără nume”, premiera căreia are loc pe 1 martie 1944, la teatrul Alhambra din București. Presa vremii a descris astfel evenimentul: “Autorul, Mihail Sebastian, se ascunde sub alt nume. Agenții “Siguranței” sunt în sala Alhambra, arhiplină de altfel. Nu a fost un succes, a fost un triumf!”.Din dramaturgia scriitorului mai fac parte si piesele “Ultima oră” si “Insula”, cea din urmă rămânând neterminată, al treilea act fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Mihail Sebastian s-a stins în floarea vârstei pe 29 mai 1945 la București în urma unui accident rutier.