Recenzii și Cărți .PDF

Roman pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care încă din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq îl analizează cu scalpelul îm mână punându-i în faţă mizeria morală şi deruta politică. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatură la Sorbona, mizantrop care caută cu acelaşi entuziasm pe internet meniuri de catering şi servicii sexuale, asistă abulic la instalarea legitimă la putere a unui guvern musulman moderat. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmană, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale cărei avantaje sunt nesperate. Şi de ce nu s-ar supune, când lucrurile promit să se aranjeze atât de bine? La urma urmei, nu este civilizaţia modernă bazată pe dezideratul „căutării fericirii“? Provocator cu program, scriitorul şochează de fiecare dată prin tuşele satirice îndrăzneţe, însă întrebările subiacente aparţin unui moralist care, schiţând portretul unei Europe lipsite de ideal, constată eşecul proiectului iluminist şi întrevede sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare.

..Un zgomot îl readuse în Saint-Sulpice; co rul

pleca; biserica urma să se închidă. Ar fi tre buit

să încerc să mă rog, în loc să visez cu ochii des –

chişi aşezat în strană, îşi spuse el; deşi, la drept

vorbind, nu simt nici un im bold să mă rog;

catolicismul mă bân tuie, efluviile lui de tămâie

şi de ceară mă îmbată, îi dau târcoale, mişcat

până la la crimi de rugăciuni, pătruns până în

măduva oaselor de psalmi şi de cân turi. Mi-e

silă de viaţa pe care o duc, sunt sătul de mine,

dar de aici şi până la a-mi schim ba com plet

existenţa e cale lungă! Şi-apoi… chiar dacă mă

simt tulburat în biserici, redevin ne pă sător şi

rece de în dată ce le părăsesc. De fapt, îşi spuse

el, ridicându-se şi urmân du-i pe cei care se în –

dreptau spre ieşire, mânaţi de paz nic, de fapt,

mi-e inima secătuită şi afu mată de-atâtea pe –

tre ceri, nu sunt bun de nimic.

Recomandăm: eBook- Anul viitor pe vremea asta – Sophie Cousens carte .PDF