Recenzii și Cărți .PDF

Descarcă Bestseller-ul international Jocurile Foamei publicat in 32 de tari, acum și online gratis .PDF

Ai putea supravietui in salbaticie, de unul singur, cand toti cei din jur fac tot ce pot ca sa nu apuci dimineata urmatoare? Intr-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odata ca America de Nord se intinde natiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douasprezece districte conduse cu o mana de fier, in fiecare an este organizat un concurs sadic si sangeros – Jocurile Foamei. Douazeci si patru de adolescenti sunt rapiti de langa familiile lor si aruncati in lupta pe viata si pe moarte, televizata in direct si urmarita cu frenezie. Doar unul dintre ei se va intoarce acasa faimos, bogat si… viu. Cine va castiga cursa nebuna pentru supravietuire?

Fragment

Când mă trezesc, cealaltă parte a patului e rece. Degetele mi se întind, căutând căldura lui Prim, dar nu găsesc decât ţesătura aspră a cuverturii ce acoperă salteaua. Probabil c-a visat urât şi s-a culcat în patul mamei. Bineînţeles c-a făcut-o. Azi e extragerea. Mă ridic într-un cot. În dormitor e destulă lumină ca să le pot vedea. Surioara mea, Prim, încovrigată pe o parte, înconjurată de trupul mamei, cu obrazul lipit de al ei. În somn, mama pare mai tânără, tot veştejită, dar nu epuizată. Faţa lui Prim e tot atât de proaspătă ca o picătură de ploaie, tot atât de încântătoare ca o primulă 1 , de la care îi vine numele. Şi mama a fost cândva frumoasă. Sau cel puţin aşa mi s-a spus. Lângă genunchii lui Prim stă, păzind-o, cel mai urât motan din lume. Nasul strivit, o jumătate de ureche lipsă, ochii de culoarea dovleacului putred. Prim l-a botezat Buttercup 2 susţinând, cu insistenţă, că blana lui de un galben spălăcit seamănă la nuanţă cu acea floare. Motanul mă urăşte. Sau, cel puţin, n-are încredere în mine. Cu toate că s-a-ntâmplat cu un an în urmă, cred că ţine minte cum am încercat să-l înec într-o găleată când l-a adus Prim acasă. Un pisoi sfrijit, cu pântecele umflat de viermi şi colcăind de purici. Ultimul lucru de care aveam nevoie era încă o gură de hrănit. Dar Prim m-a rugat cu atâta stăruinţă, a şi plâns, aşa că a trebuit să-l primesc. Până la urmă, a fost ok. Mama l-a scăpat de viermi şi e un vânător de şoareci înnăscut. Ocazional, prinde şi câte un şobolan. Uneori, când curăţ vânatul, îi dau lui Buttercup măruntaiele. A încetat să mă mai stupească. Măruntaie. Fără stupit. Mai aproape de dragoste nu vom ajunge niciodată. Îmi dau picioarele jos din pat şi le las să alunece în cizmele de vânătoare. Pielea suplă a luat forma gambelor mele. Îmi trag pantalonii, o cămaşă, îmi îndes sub o şapcă părul negru, împletit într-o coadă lungă, şi îmi înşfac traista pentru provizii. Pe masă, sub un castron de lemn care o fereşte de şobolani flămânzi şi de pisici la fel de hămesite, stă o bucată mică de brânză excelentă de capră, înfăşurată în frunze de busuioc. E darul pe care mi l-a făcut Prim cu ocazia zilei extragerii. Îl pun cu grijă în buzunar în timp ce mă strecor afară. Zona noastră din Districtul 12, supranumită Filonul, mişună de obicei la ora asta de mineri care intră în schimbul de dimineaţă. Bărbaţi şi femei cu umerii gârbovi şi încheieturile degetelor umflate, dintre care mulţi au renunţat de amar de vreme la strădania de a-şi curăţa praful de cărbune de sub unghii sau din creţurile feţelor scofâlcite. Însă astăzi străzile negre de zgură sunt pustii.

Recomandăm: PLĂCERI ȘI SURPRIZE de Candace Camp . PDF