Recenzii și Cărți .PDF

Poduri de foc de Tudor Iovu citește cartea despre războiul de pe Nistru

Fitilul care a declanșat conflictul de pe Nistru a fost aprins în 1990 de perspectiva unirii Moldovei cu România, trecerea la alfabetul latin, tricolorul și refuzul Chișinăului de a oficializa limba rusă. În septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independența regiunii, iar doi ani mai târziu, la 2 martie 1992, a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene și unități de cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari. O mână de oameni din Dubăsari, sprijiniți de grupuri de polițiști și de voluntari de dincoace de Nistru s-au opus cazacilor și rusofonilor. Desprinsă recent de curând de fosta URSS, Republica Moldova nu avea armată, așa că autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să riposteze cu trupe de polițiști. De cealaltă parte, au luptat cazaci, voluntari ruși și ucraineni. La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită „Grupul Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până în prezent.