Recenzii și Cărți .PDF

Descarcă top cele mai vîndute cărţi online gratis Enigma lui Qaf de Alberto Mussa

Avertisment

Povestea principală a acestei cărți este împărțită în douăzeci și opt de capitole, fiecare purtând numele uneia dintre cele douăzeci și opt de litere ale alfabetului arab. Se vor găsi, intercalate, capitole intermediare, nenumerotate, pe care le-am numit alternativ parametru și excurs. Excursurile sunt povestiri mai mult sau mai puțin legate de intriga principală, în care erau inițial inserate, dar pe care am ales să le separ spre mai marele câștig al cititorului. Parametrii sunt legende ale unor eroi arabi, comparabili cu personajul principal al poveștii, poeți ca și el și cărora li se vor putea aprecia talentele. Cei care vor numai să se distreze cu un scurt roman de aventuri (și acesta-i sfatul meu) trebuie să urmărească povestea principală în mod liniar și direct, fără a mai pierde timpul cu aceste capitole intermediare – care pot fi citite independent, reluate în orice moment și în orice ordine, cu respectarea unei singure condiții. Pentru o mai bună cunoaștere a culturii preislamice, precum și a universului mitic în care este învăluită povestirea, este recomandabil a se citit și parametrii. În sfârșit, cei care vor avea cutezanța de a încerca să rezolve enigma lui Qaf înainte de final trebuie să adauge lectura excursurilor, dând totodată o atenție deosebită epigrafelor și informațiilor sumare oferite în fiecare dintre cele douăzeci și opt de capitole.

Brazilian cu ascendență arabă, Alberto Mussa a studiat matematică, mai multe limbi străine și a predat poezie preislamică. Toate aceste pasiuni ale sale se împletesc în romanul Enigma lui Qaf (Editura Univers, 2011, în traducerea Laurei Bădescu).

Volumul are o structură atipică, amintind de un alt scriitor sud-american, Julio Cortázar, care folosește aceeași tehnică în Șotron: ne oferă un fir narativ principal, dar și opțiunea de a citi capitole suplimentare, menite să completeze baza. În Enigma lui Qaf, povestea centrală concentrează esența întregului volum în 28 de capitole, denumite după literele arabe. Dar, deși nu este incompletă, capătă farmec abia adăugând excursurile, povestiri filosofice sau legende, multe dintre ele cu o componentă religioasă, și parametrii, poveștile unor poeți arabi, comparați cu al-Ghatash, eroul romanului. Acestea din urmă zugrăvesc un portret mai vast al poetului care caută să deslușească enigma, dar ne înfățișează și fragmente din poezia preislamică.

Acțiunea are loc în Epoca Ignoranței (perioada de dinaintea adoptării religiei islamice), era de aur a poeților deșertului. Șapte poeme, scrise pe piei de cămilă, erau suspendate pe marea Piatră Neagră de la Mecca. Aceasta este povestea celui de-al optulea. Chiar de la începutul romanului, naratorul ne rezumă intriga principală. Este vorba despre un „poet care străbate deșertul în căutarea unei femei necunoscute, a unei enigme legate de un fabulos munte circular, a unui duh cu un singur ochi, și acela orb”. (p. 18)

Romanul este o incursiune în istoria limbajului, a poeziei preislamice și a eroilor-poeți arabi. Pentru aceștia, a fi poet înseamnă a fi erou și, viceversa, nu poți fi erou fără să fii și poet. Atât duelurile verbale, cât și cele fizice au aceeași însemnătate, o frumoasă metaforă pentru puterea cuvântului. Ni se explică structura poeziei preislamice, momentele ei, și regăsim multe exemple, în special în parametri și motouri.

„Îmi plac femeile care,dezbrăcate, nu sunt niciodatăpe de-a-ntregul goale.” (Imru al-Qays, p.22)

Stihurile acestea nu sunt numai frumose. Ele sunt relevante pentru roman, întrucât misterul femeii arabe, mereu ascunsă sub văl, îl face pe al-Ghatash să străbată întregul deșert în căutarea Laylei.

Epoca Ignoranței era una în care femeia deținea puterea, vălul era utilizat doar pentru a proteja chipul și părul de arșița soarelui, iar raqsa, dansul din buric, era cel mai eficient limbaj. Alberto Mussa explică decăderea femeii prin prisma geloziei bărbaților, care, fiind invidioși că tot mai multe dansatoare îl căutau doar pe Amir, poetul dansului, unicul bărbat care le înțelegea, îl castrează pe acesta și încep să domine clanurile beduine. Schimbul acesta de putere nu este unica istorie alternativă pe care autorul brazilian o propune. Duhul prins în lampă, Sheherezada sau Ali Baba sunt pictați într-o altă lumină, iar personaje legendare ale religiilor creștină și musulmană se întâlnesc sau chiar se confundă unele cu altele, dându-ne astfel de înțeles că la începutul timpurilor zeii supremi nu erau atât de clar delimitați ca în ziua de azi. De altfel, în excursul „Femeia care împărțea la zero” se pune exact problema creatorului și a credinței, iar Malika trage o concluzie extrem de interesantă, folosind logica matematică.

Cât despre enigmă, indiciile presărate de-a lungul volumului îndeamnă la rezolvarea ei timpurie. Fie că am nimerit cu exactitate răspunsul, fie că nu am deslușit-o deloc sau că am găsit o cu totul altă interpretare, concluzia este sublimă, iar ultima frază este printre cele mai bune încheieri pe care le-am citit vreodată. Enigma lui Qaf vorbește despre limbaj, timp, eternitate, credință, esență și, mai ales, mister și dualitate.

Recomandăm: Alexander Victoria - Micile minciuni ale dragostei (Seria Sinful Family Secrets #3