Recenzii și Cărți .PDF

Descarcă cele mai vîndute cărți online gratis Haruki Mukarami- Iubita mea Sputnik carte .PDF

Sputnik

Pe data de 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit

artificial, Sputnik l, de la baza spaţială Baikonur din Republica Kazahstan.

Având diametrul de 58 centimetri şi greutatea de 83,6 kilograme, satelitul a

făcut ocolul Pământului în 96 de minute şi 12 secunde. Pe data de 3 noiembrie

a fost lansat următorul satelit, Sputnik 2, cu câinele Laika la bord. Laika a fost

prima vieţuitoare care a călătorit în spaţiul cosmic, dar satelitul nu a putut fi

recuperat şi astfel câinele a devenit o jertfă a cercetării biologice în spaţiu.

(Articol din Istoria completă a lumii, Editura Kodansha)

Fragment

Într-o primăvară, la vârsta de douăzeci şi doi de ani, Sumire1 s-a îndrăgostit pentru prima oară în viaţă. A fost o dragoste copleşitoare, ca o tornadă ce se năpusteşte peste o câmpie întinsă, trântind la pământ tot ce-i iese în cale, luând pe sus obiecte, distrugându-le, făcându-le praf şi pulbere. Fără să slăbească o clipă, tornada străbate apoi oceanul, pustieşte fără milă Angkor Wat, arde pădurile Indiei şi toţi tigrii lor, se transformă într-o furtună de nisip în deşerturile Persiei şi îngroapă o fortăreaţă exotică sub o mare de nisip. O dragoste monumentală. Persoana de care se îndrăgostise era cu şaptesprezece ani mai în vârstă ca ea şi era căsătorită. Mai mult decât atât, era femeie. Aici a început totul şi aici s-a sfârşit totul. Sau aproape totul. La vremea aceea, Sumire se lupta din răsputeri să devină scriitoare. Oricâte opţiuni i-ar fi pus la dispoziţie viaţa, pentru ea nu exista alt drum posibil. Hotărârea ei era de neclintit; nu era dispusă să facă nici un compromis, între viaţa ei şi crezul literar n-avea loc nici măcar un fir de păr. După ce a absolvit un liceu public din prefectura Kanagawa, s-a înscris la secţia de literatură a unei facultăţi particulare foarte la modă. Cu toate acestea, simţea că şcoala aceea nu e pentru ea. Facultatea „călâie, lipsită de spirit de aventură şi aplicaţie practică” o umplea de disperare. Pe majoritatea colegilor ei (printre care, de fapt, mă aflam şi eu) îi considera plictisitori şi mediocri, de mâna a doua. Din acest motiv, după al doilea an a înaintat o cerere de retragere de la cursuri şi dusă a fost. Ajunsese la concluzia că facultatea era o pierdere de vreme şi cred că, în realitate, aşa şi era. Totuşi, dacă mi se permite o generalizare mediocră, avem nevoie şi de o cantitate de lucruri inutile în viaţa noastră imperfectă. Dacă n-am avea parte de lucruri inutile, viaţa noastră şi-ar pierde până şi imperfecţiunea.

Recomandăm: Liza Marklung-Pe viață .PDF