Recenzii și Cărți .PDF

Descarcă top cele mai vîndute cărți online gratis Erich Fromm Arta de a iubi .PDF

Este oare iubirea o artă?

Dacă este, ea cere cunoaștere și efort. Ori este doar o senzație plăcută, pe care o ȋncerci dacă ai noroc , care „te ȋncearcă” dacă ai această șansă? Cartea de față se bazează pe prima premisă, deși, neȋndoielnic, majoritatea oamenilor cred astăzi ȋn cea de a doua. Nu că oamenii ar considera iubirea lipsită de importanță. Dimpotrivă, ei tânjesc după iubire; se uită la nenumărate filme despre povești fericite sau nefericite de dragoste, ascultă sute de cântecele de dragoste – și totuși aproape nimănui nu-i trece prin minte că ar avea ceva de ȋnvățat despre iubire. Această stranie atitudine se bazează pe câteva premise care – luate separat sau puse laolaltă – ȋncearcă să o susțină. Cei mai mulți oameni privesc problema iubirii ca fiind ȋn primul rând problema de a fi iubiți ei ȋnșiși și nu cea de a-i iubi ei pe alții, nu cea a propriei lor capacități de a iubi. Ei se ȋntreabă, așadar, cum să se facă iubiți, cum să devină demni de iubire. Iar pentru atingerea acestui scop, ei urmează diferite căi. O cale practicată ȋn special de bărbați este să ai succes, să fii cât mai putemic și mai bogat, ȋn limitele permise de poziția ta socială. O altă cale, practicată mai ales de femei, este să te faci atrăgătoare, ȋngrijindu-ți trupul, ȋmbrăcămintea etc. Alte căi de a te face atrăgător, practicate atât de barbate, cât și de femei, sunt: să ai maniere plăcute, să porți o conversație interesantă, să fii săritor, modest, inofensiv. Multe din căile de a te face demn de iubire sunt identice cu cele folosite ca să ai succes, „ca să-ți câștigi prieteni și să capeți influență asupra oamenilor”. De fapt, ceea ce majoritatea oamenilor din cultura noastră ȋnțeleg prin „demn de a fi iubit” este un amestec ȋntre a te bucura de o simpatie generală și a fi “un bărbat bine” sau “o femeie atrăgătoare”. O a doua premisă care fundamentează atitudinea ce susține că nu ar exista nimic de ȋnvățat despre iubire este ipoteza că problema iubirii ar fi doar problema unui obiect și nu a unei aptitudini. Oamenii ȋși ȋnchipuie că este foarte simplu să iubești, că totul este să găsești obiectul potrivit pe care să-l iubești sau care să te iubească. Această atitudine are câteva cauze ce ȋși trag rădăcinile din dezvoltarea societății modeme. O astfel de cauză este marea schimbare ce a intervenit ȋn secolul al XX-lea ȋn modul de alegere a „obiectului iubirii”. Ȋn epoca victoriană, ca ȋn multe culturi tradiționale, iubirea nu era – de cele mai multe ori – o trăire personală spontană care să ducă apoi la căsătorie. Dimpotrivă, căsătoria se contracta prin convenție – fie de către familiile respective, fie de agenți matrimoniali, fie fără astfel de intermediari, dar oricum pe baza unor considerente sociale – și se considera că iubirea trebuie să apară după ȋncheierea căsătoriei. De câteva generații ȋncoace, ȋn lumea occidentală, conceptul iubirii romantice a devenit aproape universal. Ȋn Statele Unite, deși considerentele de ordin convențional nu sunt cu totul absente, in marea majoritate a cazurilor, oamenii caută „iubirea romantică”, trăirea personală a iubirii care să ducă apoi la căsătorie. Se pare că acest nou concept al libertății ȋn iubire a accentuat mult importanța obiectului, ȋn detrimentul importanței funcției.

Recomandăm: P.S. Te iubesc de Cecelia Ahern carte .pdf