Recenzii și Cărți .PDF

Descacă și citește online gratis cartea MICHAEL CORDY- Lucifer .PDF

LUCIFER: Lu-ci-fer — din latină, purtătorul luminii

(lux – lumină; ferro – a purta)

Lumina împarte Universul în două: Ziua și Noaptea. Bun si rau. Viata si moarte. Acum puterea sa, valorificată de o nouă generație de computere optice, încearcă să răspundă la ultima mare întrebare a omenirii: ce se întâmplă cu noi când murim?

Dar aceasta este o cunoaștere periculoasă, după cum Dr. Miles Fleming, un tânăr genial neurolog, descoperă. Pentru a afla adevărul, el trebuie să conteste atât certitudinile științei, cât și ale religiei și să pornească într-o călătorie care îi pune în pericol presupunerile și credințele cele mai elementare. Ajungând la revelația finală terifiantă, el își dă seama că există, probabil, unele lucruri că omenirea nu ar trebui să știe niciodată. Pentru că luminarea adevărului poate uneori să dezvăluie cele mai întunecate adâncituri ale iadului însuși.

Lucifer este o coborâre uluitoare în fricile noastre cele mai profunde. La baza ei se află povestea căutării curajoase a unui om pentru sens și scop într-o lume în care speranța este periculos de evazivă.

Prolog

Neurochirurgul puse fierăstrăul jos şi luă un scalpel cu laser ca să taieţesutul mai moale. Foarte îndemânatice, mâinile lui se mişcau cu mareprecizie. Doctorul era perfect conştient că acea operaţie era o premieră:nimeni nu mai făcuse aşa ceva înainte. Niciun manual nu-i spunea unde sătaie.După treisprezece ore şi douăzeci şi şapte de minute, doctorul slobozi unsuspin de uşurare. Asistenta îi şterse sudoarea de pe frunte. Ce era mai răutrecuse. Ori cel puţin aşa credea el.Câteva secunde mai târziu, aparatele la care era conectată fetiţa începurăsă ţiuie asurzitor.În acel moment, un punct de lumină albă străpunse întunericul de catifea încare stătea fetiţa. Nu mai plutea. În schimb, era prinsă într-o volbură, sprelumină. La început era ca o împunsătura luminoasă, dar pe măsură ce seapropia de ea, semăna tot mai mult cu un con, ca lumina unei lanterne. Apoi,pătrunse înăuntru şi se făcu una cu lumina. Se mişca atât de repede, încâtlumina părea că stă pe loc. Nu mai era o lumină compactă, ci fărâme care seîntorceau în întuneric, grăunţe strălucitoare de lumină. Simţi o prezenţă

familiară lângă ea care o trase şi o conduse prin vijelia argintie spre vârfulconului, spre sursă. Legătura este puternică, reconfortantă. Nu se mai temeade nimic în acel moment, când erau iarăşi împreună.