Recenzii și Cărți .PDF

Bathsheba Compton, văduva celui de al cincilea conte de Randolph, este o femeie dificilă și pretențioasă, ale cărei secrete – și dureri – sunt bine ascunse. Iar doctorul John Blackmore, un bărbat pentru care profesia a fost mereu pe primul plan, descoperă că pur și simplu nu-și poate lua ochii de la ea, căci contesa de Randolph este cea mai fascinantă femeie pe care a văzut-o vreodată – și pacienta care reușește să-l scoată cel mai tare din minți. Întâlnirea întâmplătoare dintre cei doi reușește să zdruncine existența amândurora, în moduri deloc așteptate – sau dorite. Copleșită de responsabilități și de situația financiară tot mai dificilă, Bathsheba nu are timp să zăbovească în convalescență la țară, unde nu și-a găsit niciodată locul. Ar trebui să fie la Londra, căutându-și un nou soț plin de bani care să o scape de datoriile lăsate de fostul ei soț, nu să-și piardă vremea cu un doctor înnebunitor de chipeș. Este însă doar o chestiune de timp până când pasionatul doctor și încăpățânata contesă se vor vedea nevoiți să facă față scânteilor care încep să se aprindă între ei. Și, odată ce trupurile lor se lasă pradă pasiunii mistuitoare, inimile amândurora s-ar putea să facă la fel.

„– Ești un nebun, șopti ea. Dar nu te opri. Nu încă.Gemu din nou, și de data aceasta sărutul lui fu incredibil de tandru, mai dulce decât și-ar fi putut ea imagina. El nu se grăbi, jucându-se cu ea, plimbându-și buzele peste gura ei. Ea se ghemui la pieptul lui, iar el o cuprinse într-o îmbrăţișare atotcuprinzătoare.Sărutul dură la nesfârșit. Încet, umed și așa fierbinte, încât ea crezu că avea să se topească.”

„Mintea i se învârtea și în ea se dădea o luptă între emoţii. Pentru câteva secunde nebune, propunerea lui scandaloasă păru posibilă.Până la urmă, avea sentimente faţă de el – chiar foarte puternice. Nu era iubirea acea superficială pe care o simţise pentru Reggie. Era ceva foarte diferit și mult mai profund. Ceva ce încă nu putea defini. Dar, și mai important, știa că John ar fi preţuit-o, ar fi protejat-o și ar fi tratat-o cu respect.Privi precaută în ochii lui, o parte din ea fiind convinsă că el făcea doar o glumă crudă. Dar căldura din ochii lui și linia fermă a gurii îi spuneau că nu era vorba despre nici o glumă. Și își dădu seama, cu forţa unei lovituri fizice, că își dorea teribil de mult asta. Îl dorea pe el.”

„John nu mai avea nici o îndoială că voia să se însoare cu ea. Puţini știau ce fel de femeie era, și se mândrea foarte mult cu faptul că el fusese singurul care văzuse dincolo de tot teatrul ei – trecutul tulbure și temerile prezentului – și revendicase premiul. Da, avea o minte ascuţită și era spirituală. Mai important, era integră până în măduva oaselor și era cea mai loială femeie pe care o întâlnise el. La asta mai adăugai frumuseţea și senzualitatea ei, și orice bărbat ar fi fost nebun să nu o vrea de soţie.”