Recenzii și Cărți .PDF

 ❤️ Cărți și recenzii de cărți Eleganța ariciului de Muriel Barbery  

 Eleganța ariciului e povestită prin două voci: cea a lui Renée Michel, portăreasă într-o clădire de bogătași și Paloma Josse, o elevă locatară în aceeași clădire. Ambele au în comun inadaptarea socială, o inteligență care nu-și găsește exprimarea în niciuna dintre ele și o viziune asupra lumii destul de suspicioasă. Ah și dragostea pentru pisici și cultura japoneză.

 Renée Michel are 54 de ani, e văduvă, urâtă, grasuță, mignonă, mizantropă, dar deosebit de inteligentă, citită și cultă. Îi plac toate artele, e fascinată de tot ce ține de Japonia, e înnebunită după blockbusterele americane și îl citează și pe Eminem dacă-i cazul. E portăreasă de 27 de ani, cunoaște toate familiile care locuiesc în clădire, toate hibele și toate ifosele lor. Prietena ei cea mai bună este Manuela, menajera aceleiași clădiri, iar companionul ei nelipsit e Leo, pisica portocalie botezată însă dupa Lev Tolstoi (care în franceză e Leo). Scopul lui Renée e să nu iasă în evidență cu nimic, să nu cumva să-și trădeze această a doua natură, să nu dea de bănuit că e mai mult decât ce se așteaptă lumea de la ea să fie. E de-a dreptul obsedată să nu spună nimic ce ar putea lăsa de înțeles că a deschis vreo carte în viața ei.

Paloma e mezina familiei Josse, care le 12 ani e prea inteligentă pentru vârsta ei, prea desteaptă pentru familia ei, prea inadaptată generației sale. Așa că plănuiește ca în ultima zi de școală să se sinucidă. Nu-și vede utilitatea pe lumea asta în care nimeni n-o înțelege și nici ea nu înțelege pe nimeni. La școală face eforturi pentru a părea mai proastă, mai slab pregătită, se chinuie să nu strălucească la nimic și cu toate astea tot e cea mai bună din clasă. Sora ei mai mare, Colombe (porumbel în franceză) îi pare o snoabă și-o cretină pe care n-o suportă, iar mama ei, psiholoagă, e, în viziunea Palomei, o superficială și-o spălată pe creier de psihologul propriu.

Cele două naratoare nu interacționează mai mult de strictul necesar, care e aproape nul în prima jumătate de carte. Liantul dintre ele apare la jumătatea cărții și se numește Kakuro Ozu, primul locatar al clădirii care se mută într-un apartament pe care nu-l moștenește, ci-l cumpără. Stând toată ziua la poartă, Renée observă obiectele de artă care sunt cărate și aduse pentru apartamentul lui. De partea ei, Paloma povestește despre unul dintre puținele momente de euforie pe care le simte în ultima vreme și-acela e când are șansa să vorbească cu dl. Ozu în japoneză, când se nimeresc împreună îl lift. Ambele protagoniste devin fascinate de japonez, dar mai mult de atât, toți locatarii sunt intrigați și curioși de apariția lui. Kakuro Ozu e pe buzele tuturor și toți vor să-i intre în grații. Evident fiecare cu alt motiv, însă cele mai pure sunt ale Palomei. Renée nu dorește atenție, dar tot îi stârnește curiozitatea. Sentiment ce se dovedește a fi reciproc pentru că pe dl. Ozu, masca lui Renée nu-l păcălește. Nici pe Paloma în întregime, dar ea nu e atât de intrigată pentru a săpa mai adânc. Kakuro însă o face. Îi bănuiește natura ascunsă și o prinde în capcană când îi vorbește despre ceva și portăreasa răspunde, fiind luată de val de subiect. Îi e de ajuns un singur răspuns, scurt, pentru a deveni obiectul interesului dlui. Ozu.

Între timp, însă, japonezul se împrietenește mai mult și cu Paloma, cu care discută și despre Madame Michel și despre adevărata ei natură. Amândoi își propun să o descopere și să n-o lase să se irosească în cămăruța ei de la parter. Paloma îi cere mamei ei s-o lase să stea cu portăreasa, iar dl. Ozu o invită la cină la el în apartament. Renée, deși e o întregă zdruncinare a lumii ei, acceptă și cu ajutorul Manuelei, se pregătește, se coafează și acceptă invitația la cină. Se leagă între ei o legătură bazată pe seducția minților, o înțelegere și-un respect reciproc cu care Renée nu e obișnuită, dar care îi dă o nouă viziune asupra lucrurilor. În același timp, Paloma o descoperă și ea puțin câte puțin pe Renée și Renée e plăcut surprinsă de natura fetei.

Totuși, ceva pune capăt acestor relații care încep să se infiripe, acestor descoperiri care bucură lumile celor trei personaje. Într-o dimineață, din dorința de a ajuta un cerșetor, Renée e lovită de un camion și moare. Însă ce se întâmplă îi schimbă definitiv pe cei trei.

Biografie

 Muriel Barbery, romancieră franceză născută la Casablanca, Maroc, la 28 mai 1969. A studiat la École normale supérieure de Fontenay-Saint-Cloud şi a obţinut diploma de studii aprofundate în filosofie. A predat într- un liceu, apoi la IUFM din Saint-Lô. A scris primul volum în 2000, Une gourmandise, tradus în douăsprezece limbi. Eleganţa aridului, al doilea său roman, constituie surpriza editorială a anului 2006: s-a vândut în peste un milion de exemplare şi a fost tradus rapid în lumea întreagă. Succesul la public a fost dublat şi de o primire entuziastă din partea criticii, care a răsplătit volumul cu numeroase premii: Prix Georges Brassens în 2006 şi Prix des libraires, Prix des Bibliothèques pour Tous, Prix Rotary, Prix de l’Armitière de Rouen şi Prix Vivre Livre des lecteurs de Val d’Isère, toate în 2007. Romanul i-a permis să figureze în topul celor mai bine vânduţi autori ai anului 2007 la nivel internaţional, fiind adaptat pentru marele ecran de Mona Achache, cu Josiane Balasko şi Garance Le Guillermic în rolurile principale. Muriel Barbery mărturiseşte că poartă cu ea mereu un exemplar din Război şi pace, pe care nu încetează să-l recitească. Este fascinată de Japonia, unde şi trăieşte în prezent, la Kyoto.